Mănăstirea de pe Ceahlău – legalitatea unui demers necesar*

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Mănăstirea de pe Ceahlău – legalitatea unui demers necesar*

[2005-07-26]

de Constantin Sturzu

Săptămâna trecută a apărut în presă informaţia conform căreia un număr de 20 de organizaţii neguvernamentale (între care Asociaţia Salvamont Neamţ şi Wild World Found) au dat în judecată Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru “stoparea deîndată a lucrărilor de construire a obiectivului turistic «Casa de pelerini şi chilii monahi Panaghia» de pe Muntele Ceahlău, obiectiv în construcţie fără autorizaţie, în zona de protecţie specială” (am citat din acuzaţia adusă). Această iniţiativă nu este singulară fiind de fapt o continuare a acţiunilor de intimidare a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei în demersurile pe care le desfăşoară pentru ca mănăstirea de pe Ceahlău să beneficieze de condiţii umane atât pentru vieţuitorii săi cât şi pentru pelerini.

Mitropolia are aviz pentru construirea Casei Panaghia

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, în cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale, a ridicat pe Muntele Ceahlău o mănăstire cu hramurile „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi ,,Schimbarea la Faţă” construind o biserică cu clopotniţă care au fost sfinţite în anul 1993. De la această dată şi până în prezent, lăcaşul de cult funcţionează după toate rânduielile bisericeşti monahale, fiind un loc de rugăciune pentru credincioşi şi un punct de atracţie pentru mulţi pelerini şi turişti din ţară şi din străinătate. Aceste construcţii bisericeşti s-au ridicat în baza Autorizaţiei nr. 66/30.09.1991 eliberată de Prefectura judeţului Neamţ, autorizaţie care, la rândul ei, s-a întemeiat pe Acordul nr. 1377/18.08.1990 şi Decizia Primăriei Comunei Ceahlău nr. 12/9.10.1990 de atribuire a terenului în suprafaţă de 1500 mp. De asemenea, la baza autorizaţiei de construcţie a stat şi Avizul Ministerului Mediului nr. 72136/4.09.1991.
În cadrul oferit de muntele Ceahlău, sunt cunoscute tuturor condiţiile naturale vitrege şi aspre în care trăiesc preoţii şi monahii din acest lăcaş de cult, mai ales că în loc de chilii aceştia au nişte adăposturi săpate în subteran (bordeie). Pentru a îmbunătăţi condiţiile de existenţă şi de rugăciune ale călugărilor şi pentru a crea un spaţiu liturgic corespunzător, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a demarat atât de necesarul proces de reamenajare a spaţiului liturgic şi de pelerinaj existent în jurul bisericii şi de reabilitare a locuinţelor monahilor (chilii, bucătărie, trapeză, grupuri sanitare etc.). În acest sens, cunoscând faptul că Masivul Ceahlău este rezervaţie naturală, încă din anul 2003 Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a solicitat autorităţilor locale şi centrale găsirea unor soluţii legale pentru realizarea obiectivelor de mai sus.
Aşa cum preciza într-un interviu acordat postului de radio TRINITAS Părintele Cătălin Urserescu, directorul Centrului Cultural Pastoral Durău şi unul dintre coordonatorii lucrărilor de la Casa Panaghia, această construcţie a obţinut toate avizele necesare, “pe baza unui proiect studiat şi aprobat”, inclusiv avizul Ministerului Mediului. Aşadar această acţionare în judecată a Mitropoliei este neîntemeiată, mai ales că, aşa cum sublinia şi Pr. Cătălin Urserescu, nu poate fi acţionat în judecată cel care a solicitat (şi a obţinut) un aviz de construcţie ci, eventual, cel care a eliberat respectivul aviz (în cazul acesta este vorba de Consiliul Judeţean Neamţ care a emis autorizaţia de construcţie încă din luna august a anului 2004).

Grija pentru mediul natural – o prioritate pentru Biserică

Sintetic, argumentele care susţin demersurile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei de a reamenaja spaţiul destinat călugărilor şi pelerinilor sunt următoarele: 1. Condiţiile în care îşi duc viaţa monahii în actualele chilii subterane - în fapt adevărate bordeie - sunt foarte aspre şi inumane. Conform Constituţiei României, art. 29, Statul Român, prin autorităţile sale centrale şi locale, este obligat să asigure desfăşurarea normală a activităţilor unităţilor din fiecare cult, inclusiv a celor din Biserica Ortodoxă Română (şi aici sunt incluse şi mănăstirile cum este cea de pe Ceahlău). Totodată, conform dreptului umanitar - naţional şi comunitar - european, fiecare persoană are dreptul la condiţii de viaţă decente.
În cazul de faţă şi monahii din Mănăstirea „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi ,,Schimbarea la Faţă” de pe Muntele Ceahlău au dreptul la condiţii umane de existenţă prin reabilitarea şi reamenajarea chiliilor şi a anexelor (trapeză, bucătărie, grupuri sanitare etc.).
2. Locuinţele ce se vor construi nu generează un impact negativ asupra zonei, întrucât vor fi construite lângă biserica existentă. De altfel noua construcţie nu face decât să sistematizeze şi să concentreze într-un singur loc bordeiele actuale care sunt răsfirate în jurul bisericii astfel încât de fapt se reduce spaţiul în care monahii îşi vor desfăşura activitatea. Mai mult, faptul că noua construcţie va fi ridicată pe piloni (nu direct pe pământ) arată grija deosebită pentru protejarea mediului natural. De altfel aşa se intenţiona să se construiască încă de la început, de când s-a ridicat şi biserica, însă lipsa fondurilor nu a permis atunci acest lucru. Retrocedarea unor suprafeţe de pădure a adus în ultimii ani şi posibilitatea de a rezolva această problemă.
Aşadar construcţia Casei Panaghia pe muntele Ceahlău este un drept şi o necesitate şi arată grija pe care Mitropolia Moldovei şi Bucovinei o poartă deopotrivă pentru călugări şi pelerini, dar şi pentru mediul natural. Pe aceste locuri, care cândva “foşgăiau de sihaştri”, existau numeroase schituri care au şi conferit Ceahlăului statutul de “munte sfânt” al românilor. Mănăstirea din vârful muntelui este astăzi un simbol al continuităţii noastre, o valorificare şi sub aspect spiritual, nu doar turistic, a acestei zone atât de vizitată.
A te împotrivi ca cei care se nevoiesc în acest sfânt lăcaş să beneficieze de condiţii umane este un act cinic, chiar barbar am putea spune. În spatele unor astfel de acţiuni nu poate fi grija pentru natură, întrucât acest aspect este dintotdeauna o prioritate pentru Biserica Ortodoxă Română care se raportează la mediul înconjurător ca fiind “creaţia lui Dumnezeu”. Este posibil ca astfel de acţiuni, sau altele asemănătoare (cum ar fi cele care se împotrivesc ridicării Catedralei Mântuirii Neamului), să nu fie decât reflexia unor mentalităţi de sorginte comunistă care văd în religie un rău social şi nu un factor de educare şi de ridicare a demnităţii umane. Din acest punct de vedere nu e, într-adevăr, “nimic nou sub soare”.

* Articol publicat in cotidianul LUMINA din 26 iulie 2005
Constantin Sturzu este consilier al sectorului “Biserica şi Societatea” din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor

Sursa: www.MMB.ro

Contor Accesări: 2181, Ultimul acces: 2026-10-16 01:29:08

Timp total: 0.04s...

[]:1